Sign in to follow this  
HelIblazer

Asul lunii: Edward F. Rector

Un articol semnat Frank Barber, consultantul istoric al echipei War Thunder.

 

 

Temându-se de politca externă agresivă a Japoniei, guvernul Statelor Unite a aprobat ajutorarea Chinei în momentul în care japonezii au invadat Beijingul in 1937. Ca urmare Roosevelt a aprobat formarea unei "Unităţi Speciale Aeriene" ce urma să fie formată din voluntari ai Marinei şi forţelor armate americane. Piloţii ce au "dat ghes chemării" au format aşa numitul GVA (Grupul de Voluntari Americani) ce au fost transportaţi catre Birmania in vara lui 1941 să se confrunte cu puternicele forţe armate japoneze. 

 

Edward F. Rector  a fost unul dintre aceşti voluntari.

 

Născut în Carolina de Nord pe 28 septembrie 1916, Rector a avut mereu o viaţă înclinată către aventură. Un fan înrăit a poveştilor cu aventuri ale lui Rudyard Kipling, apoi încurajat de fratele său mai mare ce îi spusese că aviaţia aparţine viitorului, acesta s-a alăturat marinei americane ca pilot imediat după ce a terminat Catawba College în 1938. După ce a terminat cu succes antrenamentele de zbor la Anacostia şi Pensacola, Rector a fost trimis pe portavionul USS Ranger la comanda unui bombardier în picaj model Vought SB2U Vindicator. În momentul în care GVA s-a format, Rector a fost printre primii care să se înscrie în grupul de voluntari ce vor zbura avioane de vânătoare în apărarea Chinei de către japonezi. Mai târziu acesta va mărturisi in gluma că mai mult banii l-au determinat să meargă în Orientul Îndepartat, de vreme ce voluntarii erau plătiţi cu 600$ pe lună (o sumă mare la acea vreme), adăugându-se încă 500$ pentru fiecare avion inamic doborât.

 

După ce au ajuns în teatrul de operaţiuni, Rector şi camarazii săi au trecut pe avioane model Curtiss P-40 Kittyhawk, sub tutela lui Claire Chennault, comandantul grupului de voluntari. Lucrând până la sfârşitul lui 1941 la perfecţionarea tacticilor de luptă împotriva avioanelor japoneze mult mai agile, GVA a intrat în acţiune imediat după atacul japonez la Pearl Harbor şi a intrării Americii în război. De-a lungul timpului Chennault şi-a învăţat piloţii să lucreze în echipă şi să atace mereu de la o altitudine superioară, utilizând tactici de tip "boom and zoom" (tactică ce constă în căpătarea de energie cinetică în picaj lovirea rapidă a inamicului şi apoi retragerea rapidă înapoi la altitudine cu energia căpătată dinainte), în locul tacticii clasice de luptă în zig-zag şi a menţinerii poziţiei în spatele avionului inamic.

 

                         rector.jpg

 

Pe 20 decembrie Rector a doborât primul avion inamic îmrepună cu GVA, în timp ce zbura într-un grup de paisprezece P-40 ce interceptaseră un grup de zece bombardiere japoneze. Totuşi în ciuda celor mai bune eforturi ale Grupului de Voluntari Americani, victoria japonezilor in teatrul de război din Extremul Orient era inevitabilă. Luptând impotriva malariei şi dizenteriei la sol şi împotriva japonezilor în aer, Grupului de Voluntari i-au fost acreditate 297 de avioane doborâte în cele şapte luni de activitate in zonă, cu abia 12 piloţi pierduţi. În cele din urmă GVA a fost desfiinţat in iulie 1942, cu majoritatea piloţilor întorcându-se în State sau fiind distrbuiţi în alte teatre de operaţiuni. Imediat apoi, grupul a intrat în legendă, iar faptele sale de arme au fost împopoţonate în filmul de acţiune "Tigrii Zurători" (Fying Tigers) cu John Wayne.

Ca rezultat a celor 7.5 avioane doborate (6.5 dupa unele surse) Rector a primit totuşi mai târziu rangul de Maior în Forţele Aeriene Americane la comanda escadrilei 76 (76th Squadron) ce a continuat lupta aeriană împotriva japonezilor în China. Acest gest era în contrast direct cu atitudinea relaxată din GVA, grup în care nu existau ranguri militare

 

Părăsind într-un final China, Rector s-a intors în SUA, activând ca pilot de teste aeronautice, lucrând la experimentarea unor noi aeronave ca faimosul P-51 Mustang. În 1945 acesta se intoarce în China la comanda Grupului de Vanatoare 23 (23rd Fighter Squadron), zburând din nou în misiuni de luptă, înscriind ultimul său avion doborât ăn aprilie '45 crescându-i numarul de victorii la 10.5. În urma incheierii ostilităţilor Rector a fost numit Directorul de Operaţiuni a Grupului de Asistenţă Militară a Forţelor Aeriene Chineze.

 

După o carieră lungă, dramatică dar de succes în China, Rector se retrage din Forţele Aeriene Americane în 1962, după ce a atins rangul de colonel şi a primit medalia Legion of Merit şi Distinguished Fying Cross. Acesta a mai continuat să lucreze ca şi consultant aeronautic în India, Europa şi Africa de Nord, murind în Aprilie 2001 la vârsta de 84 de ani. Cât despre caracterul său personal, acesta a fost menţionat într-un articol din revista LIFE din 1942 ca fiind un om retras, tăcut şi muncitor pe care il placea toata lumea.

 

 

 

Avionul evenimentului: 

 

Curtiss P40 ‘White 104’ - După ce a preluat comanda escadrilei 76 a Grupului de Vanatoare 23, Rector a zburat un P-40 marcat cu "White 104" (Albul 104) în 4 iulie 1942, cu care va doborâ un avion japonez probabil langa Hengyang. Acelaşi P-40 va fi zburat de catre aşii Bruce Holloway, ‘Ajax’ Baumler şi John Alison. Gura desenată de rechin a fost asociată cu P-40-ul încă din zilele Grupului de Voluntari Americani. De asemenea se spune că "White 104" avea pe fuzelaj un tigru cu aripi pictat chiar de catre Compania Walt Disney, în onoarea numelui de arme dat Grupului, şi anume "Tigrii Zburători".

 

Evenimentul:

 

24/25 Aprilie vei avea (mai bine zis ai avut) - 20% discount general pentru P-40 Kittyhawk şi modificările asociate.

 

 

Dacă sunteţi interesaţi de alte informaţii interesante şi vreţi să îi mulţumiţi lui Mark Barber pentru articol da-ţi un click AICI.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Sign in to follow this  

  • Recently Browsing   0 members

    No registered users viewing this page.